Palatul de pe țărm

„Palatul de pe țărm” redă un peisaj aproape oniric, în care marea, cerul și zidurile bătrâne se contopesc într-o singură respirație de lumină.
Tușele groase de pastă, aplicate cu intensitate, transformă spațiul într-un dans de texturi și reflexe, iar turcoazul, albastrul și ocrul creează un echilibru subtil între apă, piatră și cer.

Clădirea centrală — cu cupola sa aurie și acoperișurile roșiatice — pare un loc al poveștilor, o fortăreață a visului.
Totul e viu, fremătând: florile de la baza tabloului par să crească direct din pânză, purtând căldura soarelui spre privitor.

Gândurile pictorului

„Nu am pictat un loc anume, ci am pictat dorul de mare.
Palatul acesta trăiește în mine — între lumină și tăcere.
De fiecare dată când ating albastrul mării, îmi amintesc cât de adânc poate fi cerul.”
— Mihai Teodor Olteanu